FP România anunța într-un material publicat cu două săptămâni în urmă, programul economic al noului guvern Orban. Reacțiile nu s-au lăsat așteptate, prima venind din partea sistemului bancar maghiar.

Ungaria, supusă în 2009 la o puternică recesiune, a adoptat un program curajos de relansare economică și reformă a statului, susținut de actualul partid de guvernământ, FIDESZ. Unul din marii perdanți ai proiectului imaginat de dreapta maghiară este sistemul bancar , care urmează să ducă greul procesului de echilibrare al deficitului bugetar.

Sistemul bancar mondial a devenit “țapul ispășitor” al crizei, majoritatea politicienilor văzând în acesta veriga slabă a economiei mondiale. De aceea s-au propus, la nivel internațional, o serie de reglementări, limitări și taxări, pentru a-i face pe bancheri să plătească. G-20 însuși a cerut membrilor săi să imagineze instrumente prin care crizele economice să poată fi prevenite, prin implicarea sectorului privat. Politica Budapestei, “diferită” de viziunea Bruxellesului

În cazul Uniunii Europene, Michel Barnier, comisarul pentru Piața Internă și Servicii, după ce a afirmat răspicat că nu crede în autoreglarea pieței, a avertizat că este pregătit, în caz de necesitate, să ia atitudine împotriva sectorului privat. De asemenea, UE intenționează să supravegheze atent băncile și să limiteze activitățile speculative ale acestora.

Totuși, reglementările votate de Parlamentul maghiar sunt chiar mai dure decât cele pe care le aveau în vedere instituțiile comunitare. Belgia, care deține președinția Uniunii, prin vocea ambasadorului său la Budapesta, Pierre Labouverie, a spus că soluția propusă de Ungaria este “diferită” față de politicile Bruxellesului. Belgia, a continuat Labouverie, dorește să prevină o nouă criză prin politica față de sistemul bancar, pe când taxa maghiară este destinată colectării de bani la bu