Ca laitmotiv al ultimilor ani de guvernare, suspendarea presedintelui are stransa legatura cu personajul distribuit in acest rol. Pe fondul actualei situatii din tara, propunerea este neserioasa, cel putin pentru moment.

Ea nu vine ca urmare a masurilor de austeritate deja luate de Guvernul Boc, nici ca o sanctiune a bajbaielilor guvernamentale din ultimul an si jumatate, nici ca o amenda la pozitia presedintelui in fata institutiilor financiare care ne-au creditat, nici macar ca o solutie de aplanare a conflictului presedinte-premier, care ar face tara de neguvernat (guvernarea Tariceanu este un exemplu graitor).

Problema acestei solutii este momentul ales de liberali spre a o propune: in plin haos financiar, cu salarii reduse si taxe crescute, cu inundatii care nu se mai termina si o iarna care se anunta cea mai costisitoare din ultimii ani.

De ce sa-l suspendam pe Traian Basescu

Traian Basescu nu poate fi suspendat numai pentru ca nu se prezinta la televiziunile mogulilor. Nici macar pentru ca face declaratii de la posturile publice de radio si televiziune.

Cum spune chiar legea fundamentala, presedintele poate fi suspendat "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei", ori toate demersurile initiate de opozitie asupra constitutionalitatii actiunilor prezidentiale sau guvernamentale au esuat.

Apoi el poate fi suspendat "de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale".

In urma cu trei ani l-au suspendat pe Basescu 322 de parlamentari. Numarul lor acum e cu siguranta mult mai mic, in jur de 200, dupa cum a aratat votul la motiunea de cenzura.

Apoi, Curtea are un rol pur decorativ, consultarea ei e doar o formalitate juridica. Si reprezinta o a