Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost "sifonaţi" banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi. Sursa: Arhiva EVZ
O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia "Evenimentului zilei", relevă mecanismul prin care s-au "sifonat" din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.
Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.
La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii.
La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii.
Pagube supraevaluate
Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.
În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.
Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru
