Hexagonul sărbătoreşte astăzi ziua naţională, dar şi 40 de ani de francofonie în lume. Ce importanţă mai acordă românii culturii franceze? Sub asaltul producţiilor muzicale şi cinematografice ce poartă amprenta limbii engleze, tot mai multe voci se întreabă ce rost mai are francofonia.
„Ideea că românii sunt francofoni mi se pare învechită. Astăzi, când cele mai vândute filme vin de la Hollywood, când toată lumea fredonează melodii în limba engleză, iar la şcoală se învaţă mai degrabă spaniolă, italiană şi germană, să susţii că poporul român e francofil mi se pare cel puţin deplasat", spune Radu T. (28 de ani). Tânărul crede că aducerea în discuţie a francofoniei româneşti poate avea o explicaţie în măsura în care ne gândim la o expresie pe care a găsit‑o pe un forum: „Francezii ne fac ţigani, noi spunem că suntem francofoni...răzbunare, dulce răzbunare".
Mai citiţi şi:
Bucureşti: Bijuterii manuale, la Institutul Francez
Accesaţi aici, pe Facebook, pagina Institutului Francez
Mai mult, în cercul lui de prieteni, primele expresii franţuzite rostite spontan sunt: „omlette du fromage", cunoscută din desenul animat american „Dexter", „c'est la vie" sau „Qu'est-ce qu'il y a sur le bureau de Pierre?" (Ce se află pe biroul lui Pierre?), din manualul şcolar. „Nici nu trebuie să ştiu mai mult pentru că oricum, când plec în străinătate sau vorbesc cu un străin, mă descurc întotdeauna cu limba engleză", îşi argumentează Radu lipsa de interes faţă de limba franceză. De altfel, „declinul" culturii franceze a ţinut prima pagină în nenumărate publicaţii internaţionale. Un articol controversat, publicat în „The Times Magazine", arată că, deşi bugetul Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa creşte constant de la an la an, puţine creaţii artistice se mai bucură de un succes răsunător în afara graniţelor.
„Moartea culturii franceze" @
