Pe Calea Victoriei, ca un ghimpe în coasta unui bloc nou, reşedinţa bucureşteană de la numărul 147, tipică pentru sfârşitul secolului XIX, nu şi-a pierdut farmecul de "mic hôtel particulier", deşi are tencuiala umflată şi cojită, iar tabla acoperişului ruginită. În urmă cu câteva luni, această proprietate apărea aici ca fiind de vânzare la secţiunea "terenuri".
Anunţul în limba engleză, retras între timp de pe acest website, specifica "certificatul urban emis are indicii POT max 65%, CUT max 3, înălţimea maximă 16 m (P+4-6 cu retragere)". Se mai indica în mod precis că "există construcţii pe teren, care nu sunt listate ca monument istoric şi pot fi demolate". Povestea sună cunoscut, supărător de familiar, o clădire istorică situată în zona protejată, detaliu minor, întrucât se accentuează că "poate fi demolată". Anunţul de vânzare este valabil, după cum a afirmat o reprezentantă a doamnei Alina Lăzărescu Abboud, proprietara. Aceasta are un interesant proiect Atelierul Einstein, în cadrul căruia, în 2009, organiza "BOOKclub" în această locaţie, denumită "Casa Atelier". Cert este că în prezent acest "mic hôtel particulier" al Bucureştiului de altădată este de vânzare şi poate fi demolat, de altfel din surse diferite am aflat că acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul verii, pentru a elibera terenul şi a putea vinde mai uşor.
Pe Calea Victoriei numărul 145, biroul de arhitectură PZP, cu o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro în 2008, unde partener este şi arhitectul Vadim Patriciu, nepotul lui Dinu Patriciu, a construit între 2005-2008 un imobil cu 3 subsoluri, mezanin şi 9 etaje. Cum se încadrează un astfel de bloc în această zonă protejată deja amputată în anii 1980? Simplu, toate imobilele din proximitate au fost puse în inferioritate, situaţie nefavorabilă atât din punct de vedere urbanistic, cât şi imobiliar. Efectul de avalanşă decl
