Considerat primul dintre fondatorii picturii româneşti moderne, urmat de Andreescu şi Luchian, Nicolae Grigorescu (1838-1907) este astăzi pictorul cel mai bine vândut la bursa de artă de la noi. Cu toate că lucrările majore din creaţia sa se află în marile muzeee ale ţării sau au intrat de mult în colecţii particulare.
La sfârşitul acestei săptămâni - mai exact în sesiunea din 18 iulie a unei case de licitaţii din Bucureşti - încă o lucrare semnată de Nicolae Grigorescu, "La păşune" (ulei pe carton, 28,4 x 46 cm) va încinge spiritele colecţionarilor cu mulţi bani. Preţul de estimare al tabloului este de 130.000-150.000 lei. De altfel, tranzacţiile ..."spectaculoase" (în condiţiile în care piaţa românească de artă este extrem de slabă, comparativ cu piaţa europeană) de la casele de licitaţii bucureştene au fost remarcate, la vremea respectivă (după 1990), fie că era vorba de compoziţii din seria "ciobănaşilor", a "carelor cu boi" sau a "ţărăncuţelor", a "fetelor cu cobiliţă", a "gospodăriilor ţărăneşti" sau a peisajelor sale - în ulei pe lemn, pe carton sau pe pânză. De pildă, "Fata cu cobiliţă" era achiziţionată, în anul 2000, la preţul de 46.652 euro, iar un an mai târziu, un "Ciobănaş", la 55.329 euro, pentru ca, în 2003, o lucrare pe care orice colecţionar şi-ar fi dorit-o - "Fată culcată în iarbă" - să fie tranzacţionată la 59.900 euro. Ar mai putea fi menţionate "Flori de nalbă" (foto jos), lucrare adjudecată la 55.000 euro sau "În amurg", la acelaşi preţ. Iar lista ar putea continua cu "Ţărăncuţă cu basma albă", "Car cu boi", "Gospodărie ţărănească", achiziţionate la preţuri care depăşeau, acum câţiva ani, 40.000 euro. E adevărat, cota maestrului de la Câmpina nu este nici pe departe la înălţimea valorilor artei europene. Motivul este arhicunoscut: arta lui Grigorescu nu a circulat în marile capitale culturale ale Europei, autorităţile din România nef
