600 de muncitori lucrează acum pe şantierul viitorului sediu al Bibliotecii Naţionale a României, finalizarea lucrărilor fiind programată pentru toamna anului viitor. Astfel, când anul şcolar 2011 va începe, mai bine de 12 milioane de volume se vor muta într-o "casă nouă", în valoare de peste 100 de milioane de euro, care va avea rafturi pline de cărţi şi săli de expoziţii, o cafenea pe malul Dâmboviţei, restaurante şi o grădiniţă pentru copiii celor peste 1.000 de oameni care vor lucra acolo.
Lucrările la Biblioteca Naţională a României au început în 1986, după Revoluţie acestea fiind sistate. Timp de 20 de ani, structurile înălţate înainte de 1989 au fost conservate, biblioteca devenind un loc numai bun pentru turnarea filmelor de groază sau pentru exprimarea artei prin graffiti.
"Dintre toate clădirile comuniste, asta trebuia să fie cel mai mare kitsch. De când a fost abandonată, clădirea a fost folosită în mai multe scopuri, de la turnarea de filme până la manifestări artisitice exprimate prin graffiti pe pereţi. Ideea înainte de Revoluţie era aceea de a integra biblioteca într-un spaţiu cultural amplu. Lângă bibliotecă, urma să fie construite operă, operetă", spune Eliodor Popa, directorul departamentului de arhi-tectură din cadrul Carpaţi Proiect, proiectantul noului sediu al bibliotecii.
Din tot acest complex gândit pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, numai biblioteca începe să prindă contur. Astfel, în martie anul trecut lucrările la Biblioteca Naţională au fost reluate, acestea fiind realizate de către Aedificia Carpaţi, companie deţinută de omul de afaceri Petre Badea, care s-a dezvoltat în ultimii ani mai ales prin contractele pentru reabilitarea unor clădiri din patrimoniul de stat printre care s-au numărat Ateneul Român, Banca Naţională a României sau Muzeul Naţional de Artă.
Compania s-a angajat ca în termen de 30
