Retrocedările cu scandal de la Şimnic şi Banu Mărăcine sau prelungirea arestării lui Antonie Solomon sunt două dintre subiectele aduse în atenţia ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu (foto), de către GdS. Dacă în privinţa sentinţelor complet diferite din cazul retrocedărilor, ministrul a spus că legile neclare sunt de vină, când a venit vorba despre definirea noţiunii de pericol public, Predoiu a lăsat subiectul în aer. Şi asta, deşi inculpaţi care au omorât oameni au fost eliberaţi din arestul preventiv, iar alţii care au furat o găină zac şi acum după gratii. Şi unii, şi alţii au fost judecaţi după aceeaşi noţiune vagă de pericol public.

GdS: Judecătorii de la Craiova, dar şi cei de la instanţe din ţară au dat sentinţe diferite în cazul proceselor care implică retrocedări de terenuri de la staţiuni de cercetare. Cum vă explicaţi acest lucru, mai ales că, recent, Ministerul Justiţiei a anunţat că a solicitat procurorului general să promoveze recurs în interesul legii care să ducă la o practică unitară la nivelul instanţelor în aceste cazuri?

Cătălin Predoiu: Jurisprudenţa neunitară reprezintă ponderea cea mai însemnată în condamnările României la CEDO. Cauzele, în opinia mea, sunt cele care ţin de incoerenţa legislativă. Legislaţia proprietăţii a fost modificată de aproape o sută de ori din 1990 încoace. În aceste condiţii, este foarte greu să vorbeşti de premisele unei jurisprudenţe neunitare. Dacă în anumite cazuri particulare intervin judecăţi greşite nu avem altă garanţie decât instanţa de cenzură, căile de atac. În ceea ce priveşte recursurile în interesul legii, acesta este obiectivul să asigurăm o jurisprudenţă unitară. Dar în privinţa cadrului normativ, cheia este la parlament, pentru că de acolo pleacă problemele de multe ori. Nedreptatea este înscrisă uneori chiar în lege, deci aplicând legea poţi să pronunţi soluţii neechitabile.

@