Ziarul Financiar a calculat, de curând, cuantumul ratelor la bănci ale populaţiei. S-a folosit de două variante, iar cifra rezultată a fost cam aceeaşi. Ratele ajung anual la vreo 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din câştigurile salariale nete din economie. E mult, e puţin? Ziarul nu pune această problemă. În ceea ce ne priveşte însă, credem că este crucială. Şi răspunsul nu se poate contura decât încercând să vezi pentru ce se cheltuieşte acest sfert din încasările salariale nete.
Înainte de toate, să observăm că acest sfert ar putea să fi devenit deja o treime în urma re-du-cerii cu 25% a salariilor bugetarilor. După estimările băncilor însele, vreo 25% reprezintă bugetarii în totalul contractanţilor de credite, deci impactul scăderii respective de salarii în câştigurile globale din salarii este undeva la 6-7 puncte procentuale. Ceea ce, având în vedere că ratele la bănci nu se schimbă, duce ponderea acestor rate în totalul de-acum redus al câştigurilor salariale spre o treime.
O treime se poate spune că este imens! Şi, evident, această treime reprezintă o medie, luându-i în considerare şi pe salariaţii care n-au luat credite. Tot evident deci, pentru cei ce au luat credite partea din câştigurile lor care se duce pe rambursări este dramatic mai mare! Dar mult mai important este faptul că această parte sugrumătoare din salarii este cheltuită acum fără ca beneficiarii să se fi ales cu ceva. În puţine cazuri este vorba de o locuinţă, cazuri în care cei ce au de plătit măcar ştiu de ce o fac. Deşi trebuie menţionat că tot mai mulţi dintre aceştia nu mai pot face faţă ratelor în condiţiile gâtuitoare stabilite de bănci. În rest însă, produsele pentru care s-au angajat creditele - automobile şi ce să mai vorbim de electrocasnice şi electronice - şi-au înjumătăţit, în cel mai bun caz, valoarea sau nu mai au practic nici o valoare, ne
