Asociaţia "Păstrăvarii Făgăraşului", care reuneşte crescători de păstrăvi din cinci comune de la Valea Dejanului şi a Sâmbetei, lângă Făgăraş, a obţinut aprobarea din partea Autorităţii de Management al Programului Operaţional pentru Pescuit pentru implementarea unui proiect care vizează dezvoltarea crescătoriilor de peşte în această zonă, precum şi crearea unui punct de atracţie turistică în zonă.

Promotorul proiectului este Camera de Comerţ şi Industrie Braşov - reprezentanţa Făgăraş, iar finanţarea se va face în cadrul Axei 5 a Programului Operaţional pentru Pescuit, măsura "Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti". Din cele nouă proiecte care au primit aprobarea în cadrul acestui program, opt sunt localizate de-a lungul Dunării, iar cel de-al nouălea este situat în Făgăraş, acesta fiind evaluat la cinci milioane de euro.

Gabriel Vâju, directorul reprezentanţei din Făgăraş a CCI Braşov, susţine că strategia se elaborează pe patru direcţii importante. "Prima direcţie vizează mărirea numărului de maternităţi de păstrăvi. A doua vizează construcţia unei fabrici de procesare a cărnii de păstrăv, iar cum apele în care cresc păstrăvi necesită mult oxigen, o a treia direcţie e dedicată construirii unei fabrici de oxigen. Cea de-a patra direcţie vizează dezvoltarea turismului în zona amintită, bazată în principal pe consumul de păstrăv", a declarat sursa citată.

În prezent, păstrăvăriile autorizate care sunt localizate în comunele Recea, Beclean, Lisa, Viola şi Sâmbăta de Sus au o producţie de aproximativ 400 de tone de păstrăv, iar potrivit lui Vâju nivelul de creştere şi valorificare se situează undeva la doar 60% din capacitate.

Asociaţia "Păstrăvarii Făgăraşului" îşi propune să dezvolte păstrăvăriile existente şi să promoveze pe plan naţional şi