- Politic - nr. 592 / 14 Iulie, 2010 Precum pictorul Apelles, din Antichitate, nu lasa sa treaca o zi fara sa traga o linie (nulla dies sine linea), adica fara sa deseneze, tot astfel zelosii si neobositii luptatori pentru cauza autonomiei secuiesti, nu lasa sa treaca o zi fara sa nu gandeasca si chiar sa infaptuiasca ceva pentru atingerea acestui inalt deziderat, pe care Csapo Joszef, unul dintre intemeietorii Consiliului National Secuiesc, il considera ,,un drept divin"! Cum s-ar zice, de autonomia secuilor s-ar fi ocupat chiar Dumnezeu, atunci cand a creat lumea. Nu cred insa sa fie existat, pe vremea aceea, vreun secui prin preajma Sa care sa sustina acest ,,drept divin". Mai pamantean, Fodor Imre, devenit presedinte al C.N.S., a lasat-o ceva mai moale, sustinand doar ca ,,autonomia secuiasca a existat de 500 de ani"! Omul a spus, chiar fara sa-si dea seama, un adevar, folosind timpul trecut (perfectul compus) al verbului a exista: ,,a existat"! Fiindca tot de 500 de ani autonomia secuiasca nu mai exista. Dar aceasta nu a fost lichidata de statul roman, dupa unirea Transilvaniei cu Romania, asa cum se sustine de propagandistii autonomiei secuiesti, ci chiar de statul maghiar, inca din cea de a doua jumatate a veacului al XV-lea, odata cu intarirea continua a puterii regale si ca urmare a aparitiei si dezvoltarii marilor domenii feudale ale grofilor si magnatilor unguri. Atunci a disparut si organizarea teritoriala scaunala secuiasca, scaunele fiind structurate dupa modele depasite, medievale ,,care nu se mai puteau moderniza". Iar odata cu ele au cam disparut si secuii, fiind complet maghiarizati in decursul vremii de catre unguri. Acum, la inceputul celui de al treilea mileniu, respectiv in secolul XXI, autonomistii ,,secui" au readus in actualitate aceasta forma anacronica de organizare administrativ-teritoriala, specifica feudalismului timpuriu, reinfiintan