Ucraina a decis majorarea preţului gazelor pentru populaţie începând cu luna viitoare, la presiunea Fondului Monetar Internaţional, de la care aşteaptă un nou împrumut, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Primul-ministru Mykola Azarov a declarat că majorarea cu 50% a preţului gazelor, o măsură nepopulară luată pentru a reduce deficitul bugetar, a fost necesară pentru a primi de la FMI noul credit de 14,9 miliarde de dolari.

"Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. În aceste circumstanţe nu am avut de ales şi a trebuit să fim de acord cu condiţiile cerute de FMI", a declarat Azarov. "În negocierile cu FMI, guvernul şi-a susţinut propria viziune privind combaterea crizei, dar poziţia creditorului este întotdeauna mai puternică decât a ţării care cere ajutor."

Utilităţile precum livrarea de gaze au beneficiat de subvenţii similare celor din era sovietică şi au ţinut preţurile la o valoare redusă în mod artificial. Majorarea preţurilor va reduce cheltuielile guvernamentale, dar va atrage nemulţumirea populaţiei faţă de noua administraţie a preşedintelui Victor Ianukovici.

Ucraina a ajuns la începutul lunii la o înţelegere preliminară cu instituţia cu sediul la Washington pentru un împrumut de 14,9 miliarde de dolari ce are rolul de a acoperi golurile din buget. Pentru a primi banii, guvernul de la Kiev va trebui să reducă deficitul bugetar la 5,5% din PIB în acest an, faţă de o proiecţie anterioară de 6,3% din PIB. Cel mai probabil prima tranşă de la FMI va veni în luna august.

Ucraina nu este singura ţară din Europa de Est care a majorat preţurile gazelor. De la începutul lunii iulie şi în Bulgaria gazele naturale s-au scumpit cu 25%. Pentru consumatorii casnici creşterea medie a preţului va fi de 12%. Cea mai mare majorare va fi simţită de locuitorii capitalei Sofia, de 18,6%. Creşterea preţului gazelor îl va afecta şi pe cel al