Guvenul a anunţat că aparatul de lucru de la nivel central se va reduce cu 17 funcţii de secretar de stat şi două de subsecretari de stat. Totodată, pentru a face economii a decis şi eliberarea din funcţie a 36 de subprefecţi. Astfel, cu excepţia Capitalei, în fiecare judeţ va fi un singur subprefect. Totuşi, o parte din cei daţi afară de la ministere sau din funcţiile de subprefecţi au fost încadraţi pe alte funcţii.
Este cazul subsecretarului de stat de la Educaţie, Baba Cătălin Ovidiu, care a fi numit secretar de stat în aparatul de lucru al Primului-ministru şi a subprefectului Capitalei, Mioare Mantale, care a fost numită inspector guvernamental.
Şi Nistor Mircea (Dâmboviţa) a fost mutat din postul de subprefect în cel de inspector guvernamental.
Singurele ministere care vor avea în continuare în organigramă câte trei secretari de stat sunt instituţiile conduse de Vasile Blaga, Teodor Baconschi şi Sebastian Vlădescu.
Potrivit declaraţiilor făcute de prmiul ministru săptămâna trecută, numărul total al secretarilor de stat va fi diminuat de la 57 posturi (dintre care 7 vacante) la 32 posturi, în timp ce numărul de subprefecţi va fi redus de la 85 posturi (dintre care 7 vacante) la 43 locuri.
Cât ne costă un secretar de stat?
Potrivit declaraţiilor lui Emil Boc, statul cheltuieşte anual pentru fiecare secretar de stat câte 110.000 euro, incluzând salariul acestuia, cel al angajaţilor membrilor cabinetului secretarului de stat, costurile aferente combustibilului, deplasărilor şi altor servicii adiacente. Un subsecretar de stat înseamnă cheltuieli anulale de circa 33.000 euro.
Astfel, prin reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari şi subprefecţi, Guvernul condus de Emil Boc estimează că va economisi două milioane euro, până la sfârşitul acestui an, şi 4,5-5 milioane euro pe parcur
