"Este puţin forţat acest nou sistem de compensare. În ceea ce mă priveşte, de câteva săptămâni primul lucru pe care îl întreb când un pacient intră în cabinet este cum stă cu banii", spune Simona Sopov, medic de familie din Tulcea.

Declaraţie ei vine în contextul în care de la 1 iulie a intrat în vigoare un nou sistem de compensare a medicamentelor, ca soluţie găsită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la reducerea cheltuielilor cu sănătatea.

CNAS, care controlează fonduri de 3,7 miliarde de euro anual, a propus un sistem prin care medicamentele sunt decontate în funcţie de cel mai mic preţ dintr-o clasă terapeutică şi care are ca scop promovarea medicamentelor ieftine, adică a medicamentelor generice.

Cheltuielile cu medicamentele compensate, pentru care sunt alocate fonduri de aproape 0,5 mld. euro, adică 13% din totalul cheltuielilor din sănătate, au crescut puternic în ultimii ani însă pe seama produselor scumpe. În aceste condiţii, produsele scumpe au ajuns la 60% în totalul consumului, în condiţiile în care pe plan europeană ponderea este mult mai mică.

Ce s-a modificat

CNAS a centralizat medicamentele în funcţie de afecţiunile pe care le tratează în grupe pe care le-a numit clustere, iar apoi în funcţie de produsul care corespunde dozei zilnice necesare a stabilit un preţ de referinţă.

Concret, dacă un produs este inclus pe lista de compensare de 50%, statul compensează jumătate din preţul produsului de referinţă, iar orice depăşire a acestui nivel este suportată de pacient.

Pe listele de compensare de 50% şi 90% afectate de aceste noi reglementări intră peste 2.000 de medicamente, iar potrivit datelor CNAS, la 25% dintre acestea coplata pacienţilor a crescut în medie cu 15-20%, la 25% a scăzut, iar la restul s-a menţinut.

Instituţia doreşte ca prin aceste reglementări pacienţii să meargă la me