Începerea lucrărilor la noile reactoare de 4 miliarde de euro de la Cernavodă ar mai putea întârzia un an, după doi ani de negocieri fără rezultat.
În loc de începerea lucrărilor la cel mai mare proiect de investiţii din România în valoare de 4 miliarde de euro, cei şapte investitori de la reactoarele 3 şi 4 ale centralei Cernavodă discută prelungirea acordului semnat în 2008, care expiră în toamna acestui an, pentru a putea astfel lămuri neclarităţile investiţiei chiar şi la aproape doi ani de la începerea negocierilor.
Pe data de 25 septembrie acordul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să expire în contextul în care asocierea dintre Enel (Italia), CEZ (Cehia), RWE Power (Germania), GDF SUEZ (Franţa), ArcelorMittal România, Iberdrola (Spania) şi statul român a fost semnată în noiembrie 2008.
În aceşti aproape doi ani, investitorii se aşteptau ca datele proiectului să fie cunoscute, modalităţile de finanţare să fie puse la punct astfel încât să poată fi luată decizia de investiţie. În mod normal, anul acesta ar fi trebuit să înceapă lucrările la acest proiect pentru ca în 2015 - 2016 el să fie finalizat.
Cei doi ani s-au dovedit însă a fi insuficienţi pentru a stabili toate aceste detalii mai ales în contextul în care statul român s-a răzgândit de două ori în ceea ce priveşte participaţia pe care şi-o doreşte în acest proiect. Nesiguranţa statului costă mai ales când multe domenii de activitate ar beneficia de impactul pe care un astfel de proiect l-ar produce. Constructorii de exemplu, grav afectaţi de criză, au declarat de mai multe ori că începerea unor proiecte de anvergură, aşa cum sunt cele două reactoare nucleare, ar reprezenta o gură de oxigen pentru afacerile lor.
"Nici consultantul pentru analiza modului în care va fi finanţată această investiţie nu a intrat în pâine,
