- Comentariu - nr. 593 / 15 Iulie, 2010 Chestiunea pensiilor din Romania nu este una doar dificila, ci si foarte dureroasa, atat pentru cei care beneficiaza de venituri in acest sistem, cat si pentru cei care gestioneaza sistemul. In primul rand, este greu sa intelegi de ce dupa o munca de o viata in slujba tarii, de 30, 40, 45, de ani de activitate, daca nu chiar mai multi, ajungi la batranete sa ai parte de o pensie rusinoasa, care iti permite sa-ti duci zilele de azi pe maine doar daca esti strans la punga. Majoritatea pensionarilor romani nu-si permit sa cumpere produse bune, de calitate, iar cand vorbim de alimente, cei mai multi isi restrang cheltuielile si cand e vorba de sanatatea lor, pentru ca statul roman aplica o metoda de discriminarea a indivizilor, dupa bogatia pe care o au. Mult caz s-a facut pe seama pensiilor speciale, pe care premierul Emil Boc era hotarat sa le taie, lucru care, in mare parte, se pare ca ii va reusi, cu exceptia magistratilor, care au ajuns in Romania stat in stat. Nimeni nu contesta responsabilitatile acestora, dar pare de-a dreptul o batjocura la adresa majoritatii romanilor sa invoci ca motiv pentru a primi o pensie mare faptul ca asa sunt platiti magistratii in Europa si in lume, magistrati care, cei mai multi dintre ei, primesc o pensie raportata la veniturile din ultima perioada de activitate. In asemenea situatie s-ar putea regasi si alte categorii de salariati care sa invoce practica europeana, precum militarii, politistii, diplomatii, inclusiv cei care au avut un serviciu la stat in alte domenii, fie ca e vorba de medici, ingineri, profesori, sudori, sculeri-matriteri etc. Cu totii ar trebui, intr-o asemenea abordare a lucrurilor, sa se raporteze la pensiile de care beneficiaza omologii lor din lume, si nu la posibilitatile pe care le are tara de a acoperi asemenea cheltuieli. Dar nu se intampla asa in Romania, decat i