Statul are nevoie de nouă miliarde de euro. O parte din bani trebuie obţinuţi de pe piaţa internă, dar dobânzile sunt prea mari. Între Finanţe şi bănci se poartă în acest moment o confruntare surdă, a cărei miză este randamentul la care se reuşeşte finanţarea şi refinanţarea deficitului public.

Ţările falimentare, „pedepsite“ cu un guvern extern

Nevoia de lichidităţi a statului, dar şi prognozele pesimiste privind revenirea economiei, determină băncile comerciale să ridice ştacheta la randamentele titlurilor de stat, principalul instrument de finanţare şi refinanţare a deficitului bugetar.

Dobânzile oferite la împrumuturile cu scadenţă de peste un an au sărit de 7,5%, în condiţiile în care dobânda-cheie a fost menţinută la 6,25%. Acesta este şi unul dintre argumentele folosite de reprezentanţii Finanţelor în negocierea cu instituţiile de credit. Băncile, însă, nu par să accepte prea uşor acest raţionament.

Ofertele instituţiilor de credit au început să fie respinse din şase mai, când statul intenţiona să împrumute 900 de milioane de lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu scadenţa la cinci ani. De atunci, alte cinci licitaţii s-au încheiat cu rezultat nul, Finanţele refuzând în totalitate oferta băncilor.

Analizând evoluţia creditelor din ultima perioadă, statului nu-i prea ies calculele decât la împrumuturile cu scadenţe scurte, în medie de şase luni. Ieri, de pildă, Finanţele au împrumutat aproximativ 470 de milioane de lei, prin titluri cu scadenţă la nouă luni, obţinând un randament la limită: 6,99%. La aceeaşi dobândă s-a obţinut şi creditul de la licitaţia anterioară, dar la o sumă de numai 89 de milioane de lei. Asta după ce ofertele primelor două licitaţii ale lunii iulie au fost respinse în totalitate.

Statul joacă tare

Experţii de la trezoreria Finanţelor joacă tare şi, prin vocea ministrului Sebastian Vlădescu,