Snacks-urile sau produsele de impuls sunt cu circa 17-30% mai scumpe într-un magazin mic de cartier decât în supermarket sau hipermarket, arată o analiză a ZF pe baza preţurilor a 15 dintre cele mai vândute produse în aceste unităţi. De ce pierde buticul lupta preţurilor cu supermarketul?
În comerţul dominat de reţelele străine de magazine, preţul la raft a fost în ultimul an cea mai eficientă armă în lupta pentru cote de piaţă, astfel încât clienţii resimt acum tot mai puţin în propriile buzunare diferenţele între un discounter, un supermarket şi un hipermarket. Magazinele mici de cartier, operate de antreprenori locali, au rămas însă în afara acestei lupte.
Într-un butic sau minimarket amplasat la scara blocului, preţurile la raft sunt, în medie, cu 17-30% mai mari decât într-un supermarket, hipermarket sau discounter, arată datele centralizate de ZF.
Analiza din comerţul din Capitală a luat în calcul 15 produse de impuls, care se regăsesc în toate cele patru formate de magazine, majoritatea fiind brandurile lider pe segmentele lor de piaţă, deci articole care realizează rulaje mari.
Cum se explică diferenţele de preţ în comerţ
"Diferenţa de preţ între un magazin mic de cartier şi un supermarket sau un hipermarket vine în primul rând din marje: volumul de vânzări este mult mai mic în mini-market şi atunci operatorul trebuie să-şi acopere costurile fixe printr-un adaos comercial mare", explică Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piaţă MEMRB România & Republica Moldova.
Mai mult, jucătorii din industria alimentară spun că lanţurile de magazine au o putere de negociere mai mare cu furnizorii, pentru că achiziţionează cantităţi foarte mari, astfel încât pot obţine preţuri de achiziţie inferioare celor la care se aprovizionează micii comercianţi.
Criza a ieftinit supermarketurile
"O re
