- Comentariu - nr. 594 / 16 Iulie, 2010 Necazurile pe care le are acum tara, in raport cu ale vecinilor nostri, se datoreaza nu doar faptului ca mai bine de 20 de ani, dupa multi analisti, ea se indreapta intr-o directie gresita, cat si altor factori. Fara indoiala ca haosul generat, cu buna stiinta sau nu, in economia romaneasca, atat de catre politicienii care s-au perindat la conducerea tarii, de grupurile de interese dominate de miliardarii de carton, cat si de masurile sociale cu tenta populista, au adus tara in situatia de astazi, cand guvernul cauta solutii, nu atat pentru depasirea crizei, cat de echilibrare a bugetului. O echilibrare necesara pentru a evita intrarea tarii in incapacitate de plata, atat interna cat si externa. Pe fondul degradarii vietii de la o zi la alta, asistam la un alt proces cu consecinte dintre cele mai neplacute in anii urmatori. Este vorba de imbatranirea populatiei, care astazi numara cu circa 1,5 milioane de oameni mai putin in comparatie cu anul 1990. Daca pe vremea comunistilor, cresterea natalitatii s-a facut fortat, cu dramele de rigoare si consecintele care le pot constata astazi inclusiv tarile din Europa, guvernantii de dupa 1989 nu au acordat importanta acestui fenomen care se rasfrange negativ si asupra traiului de fiecare zi al romanilor. Cauzele care au determinat aceasta scadere dramatica a populatiei tarii se regasesc, in primul rand, in situatia economica. Intr-o tara in care forta de munca, indeosebi cea calificata, isi gaseste cu greu de lucru, nu mai trebuie sa mire pe nimeni exodul masiv al romanilor, mai ales dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana, in tarile mult mai dezvoltate decat a noastra. Asa se face ca ani de zile, sute de mii, daca nu chiar peste un milion de romani, au contribuit cu munca lor la dezvoltarea Italiei, a Spaniei, a altor tari in care, este tot atat de adevarat, si romanii, de multe