Pentru ce s-au pompat atâtea şi atâtea miliarde de lei vechi anual în sistemul local de termoficare sau mai bine spus ce rost au avut eforturile financiare din ultimii ani pentru a ţine în viaţă acest sistem centralizat de încălzire dacă, de fapt, ţinta era închiderea lui?

Iată câteva întrebări care sar în evidenţă imediat după aflarea veştii că, la iarnă, încă-branşaţii la "CET" vor plăti mai mult decât dublu pentru încălzire. Regulile logicii indică două mari variante pornite de la această realitate a majorării preţului căldurii: ori până în toamnă se vor debranşa în grup şi ultimii clienţi rămaşi fideli sistemului, ori la anu' pe vremea asta "CET" va anunţa că s-a adâncit şi mai mult în groapa financiară pe fondul creşterii exponenţiale a datoriilor populaţiei la plata facturilor la energie termică. În ambele cazuri finalitatea pare aceeaşi: "CET" va fi închis şi cel mai probabil valorificat la fier vechi. Nu ai cum să nu te gândeşti la această ipoteză dacă priveşti peste hotărârea Consiliului Local prin care s-au aprobat tarifele ce vor fi aplicate la iarnă celor rămaşi racordaţi la "CET". Îmi este foarte clar că vor fi foarte puţini cei care se vor putea încadra în tranşele de venit stabilite de municipalitate, astfel încât să poată beneficia de subvenţie la încălzire. Dacă ne uităm pe pragurile de venit vom observa că vor putea beneficia gradual de sprijin financiar doar familiile cu venituri, atenţie! sub 9 milioane de lei vechi lunar. Nu, nu este vorba de venituri pe membru de familie ci pe întreaga familie. Deci, doi angajaţi soţ şi soţie, să spunem cu salariul minim fiecare dintre ei, nu au cum să intre la subvenţionare pentru că veniturile familiei lor depăşesc cu mult pragul maxim acceptat. Dar nici cazurile de sărăcie lucie - pentru că venituri per familie sub 600 lei/lunar fix, sărăcie lucie înseamnă - nu vor fi cu totul scăpate de griji: în aceas