Fiţuica a devenit un instrument de copiat perimat, iar acest lucru este şi el un revelator al situaţiei în care a ajuns învăţământul românesc. Pentru a confecţiona preţioasele petice de hârtie, trebuia să treci oarecum o dată prin materie, să extragi esenţialul care să îţi aducă măcar o notă de trecere la examen.
Acum, au apărut telefoanele mobile cu microcăşti, iar berea de după examen a fost înlocuită de multe ori cu vizita la ORL-ist, SMS-ul detaliat şi alte gadgeturi pe post de fiţuică. Culmea copiatului, măcar ca amploare dacă nu ca originalitate, s-a petrecut la Cluj.
Aici, 42 de elevi au predat lucrări xerocopiate la examenul de bacalaureat. Au redactat patru pagini de text (tare aş fi curios să ştiu conţinutul acestora!), pe care au plasat parole convenite dinainte, iar lucrările originale au fost înlocuite de xeroxuri de către profesorul şpăguitor.
Şi cum învăţământul reprezintă “viitorul”, ce credeţi că ar trebui făcut, în afara veşnicelor schimbări ale modalităţilor de examinare şi a legilor pe bandă rulantă, în funcţie de Funeriul de la minister. Cum să depăşim celebra sintagmă “stupid people”, mai ales că au trecut deja cei 20 de ani de la prezicerea părintelui ei, Silviu Brucan?
Manualele sunt învechite?
Calitatea profesorilor lasă de dorit dată fiind salarizarea mizerabilă?
Programa e prea stufoasă?
Inflaţia de facultăţi unde diplomele se iau aproape fără nici un efort intelectual să fie de vină?
Fiţuica a devenit un instrument de copiat perimat, iar acest lucru este şi el un revelator al situaţiei în care a ajuns învăţământul românesc. Pentru a confecţiona preţioasele petice de hârtie, trebuia să treci oarecum o dată prin materie, să extragi esenţialul care să îţi aducă măcar o notă de trecere la examen.
Acum, au apărut telefoanele mobile cu microcăşti, iar berea de după examen a fost în
