Scriitorul care se afla în cautarea unui subiect, pe care l-a parasit inspiraţia într-un moment inoportun când trebuie sa înceapa, sa termine etc. un alt op, tot atâtea variaţiuni pe aceeaşi tema a ameninţarii cu moartea... inspiraţiei.
O altă serie de stereotipuri îl prezintă pe scriitor chinuit de fantasmele minţii lui, creând înfrigurat între un amor devastator şi accidentul de maşină care-i va rupe o mână, picioarele sau îi va curma viaţa etc. Ilustrativ poate fi, spre exemplu, Quills (2000) al lui Philip Kaufman, un film despre chinurile creaţiei la propriu şi la figurat ale divinului Marchiz, Marchizul de Sade. O altă serie de stereotipuri, şi ne apropiem de filmul nostru, îl prezintă pe scriitor amestecat într-o crimă, deodată romanul său prost prinde contur, crimele chiar au loc, el devine primul suspect şi mulţi dintre noi au văzut (şi au regretat) Basic Instinct (1992) al lui Paul Verhoeven. Într-adevăr, scriitorul tânjeşte după acţiune ca vampirul după sânge, pentru că adeseori viaţa sa este banală, lipsită de complicaţii, chiar îngrozitor de burgheză (pentru cei cu adevărat norocoşi). În filmul lui Polanski scriitorul este pe jumătate scriitor, pe jumătate editor-corector, un scriitor fantomă în sensul că prelucrează cărţile unor personaje care au maximă vizibilitate, cărţi care se vând în tiraje impresionate tocmai pentru că nu talentul literar vinde, ci personalitatea respectivă. Aici intră discret, pe uşa din dos, scriitorul-fantomă care preface cartea modestă a celebrităţii în-tr-una cu aspiraţii la profunzime. Saint-Simon, cardinalul de Retz? Nu chiar aşa, ceva, mai degrabă, în genul Barack Obama, The Audacity of Hope. Reclaiming the American Dream. ?tim bine că se îmbogăţesc cei care ştiu cum să-şi vândă reţeta succesului, fie ei Barack Obama, Pavel Coruţ etc. Acestui scriitor-fantomă interpretat nuanţat de Ewan McGregor îi este în
