Nu mai intrasem în cunoscutul lăcaş de sănătate – unitate de referinţă aflată pe şoseaua Mihai Bravu din Bucureşti – de câţiva ani. Stabilisem în prealabil cu dl prof. dr. Petre Iacob Calistru, intervalul de timp când va fi disponibil pentru un interviu. Spitalul, pe care urma să-l prezint cititorilor, înfiinţat în cadrul Fundaţiei „Dr. Victor Babeş“, polarizează de un număr de ani pacienţi din cele mai diverse medii sociale. M-am uitat, instinctiv, către ecranul telefonului mobil; mai aveam câteva minute până la ora stabilită. M-am îndreptat spre recepţia din holul spaţios al clădirii, către una dintre tinerele care, în acel moment, era neocupată: „Unde-l pot găsi pe dl. profesor Calistru…“ Mi-a spus unde îl pot găsi şi m-am îndreptat către lift. Aveam să înţeleg mai târziu că omul care crease Centrul de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ îşi găsise drumul identificând-se cu imaginea unuia dintre maeştrii de odinioară ai Şcolii româneşti de Medicină, profesorul Victor Babeş. (...)Un reportaj de Iftimie Nesfântu.

Nu-mi mai amintesc cu exactitate când am realizat primul interviu cu dl prof. dr. Petre Iacob Calistru. Ştiu însă că a fost la scurt timp după ce intraseră în activitate primele cabinete ale Centrului de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“. Profesorul mai era încă şi director al Spitalului „Babeş“… În acei ani pornise şi construcţia unei clădiri ce avea să devină mai târziu Casa medicului… Îmi spunea ceva şi despre un restaurant făcut pentru cadrele medicale… „La ce bun un restaurant pentru medici?!“ întrebasem eu, nedumerit. „E plin Bucureştiul…“ „Aproape în orice local ai intra – şi fie vorba între noi, nu numai în restaurante – pleci cu sentimentul că ai fost înşelat. Ori te-au furat la cântar, ori calitatea preparatelor nu corespunde aşteptărilor şi preţului… Dacă nu te-a păcălit cu ceva, cel care