Moartea tragică a Mădălinei Manole este un subiect intens exploatat în presa românească.
Modul în care acest caz a fost dezbătut a atras atenţia mai multor organizaţii media (Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, Asociaţia Profesioniştilor din Presa Clujeană, Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România şi Convenţia Organizaţiilor de Media), care s-au sesizat în urma agresivităţii, iresponsabilităţii şi lipsei de deontologie cu care unele medii româneşti au tratat cazul morţii cântăreţei Mădălina Manole.
"Dincolo de nesocotirea dreptului la viaţă privată şi a respectului datorat persoanei decedate, unii jurnalişti au încălcat brutal normele etice în ceea ce priveşte relatarea jurnalistică în cazuri de sinucidere.
Considerăm ca deosebit de periculoasă şi iresponsabilă detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergând până la prezentarea publică a substanţei chimice utilizate şi a produsului comercial care o conţine", se arată într-un comunicat postat pe site-urile organizaţiilor media.
În comunicat se face trimitere şi la articolului 12 din Codul deontologic unic al jurnalistului, potrivit căruia "Jurnalistul va evita descrierea detaliată de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide.
Nu în ultimul rând, consideraţiunile pseudo-psihologice prezentate public drept "opinii" nu ţin cont de aspectele patologice ale sinuciderii, ca manifestare a unei posibile depresii, plasând în mod automat vinovăţia asupra victimei", se mai arată în omunicatul citat.
Organizaţiile respective fac apel la "factorii de răspundere editorial
