Ce asemănări există între Brazilia si România? Raspunsul onest: nici una. Asta nu i-a împiedicat pîna acum niciodata pe participanţii la întîlniri oficiale, la vizite politice, la colocvii pe pretexte ştiinţifice sa inventeze similitudini care de care mai fanteziste.

Exemple? Nenumărate! Românii şi brazilienii ar fi „veseli", „umani", „persoane prin excelenţă extrovertite", „ar avea muzica în sînge", „ar poseda o gastronomie ingenioasă şi savuroasă" etc. Nu s-a inventat însă unitatea de măsură pentru veselie ori umanitate, iar celelalte trăsături evocate sunt valabile pentru mai toate popoarele lumii. Intre Brazilia şi România nu există asemănări, cele care pot fi totuşi surprinse rămîn rodul hazardului.

Astfel, dinastia imperială braziliană, domnitoare pînă în 1889, se înrudea cu dinastia regală română; Regele Ferdinand era stră-strănepotul lui Pedro I, prim Impărat al Braziliei şi apoi Rege al Portugaliei. Dincolo de imprevizibilele mariaje princiare, na existat aparent nimic cu adevărat înscris în specificul profund al celor două popoare.

Una dintre neprevăzutele consecinţe ale acţiunii dinastiilor domnitoare poate fi astăzi admirată de toată lumea şi va fi încă multă vreme: reşedinţa de vară a împăraţilor Braziliei, orăşelul de munte chemat Petropolis şi aflat la Nord de Rio de Janeiro, seamănă frapant cu reşedinţa regală românească, Sinaia. Aerul lor arhitectural şi natura înconjurătoare par acelaşi; nostalgiei europene a unui împărat portughez i-a corespuns nostalgia germană a Regelui Carol I; iar respectivele nostalgii s-au tradus în imaginarea unor aşezări uşor exotice, dar de frapantă originalitate, creatoare de microclimat cultural. Monarhia a trecut, a devenit istorie, operele ei au rămas. Cine ştie, poate că peste un secol, asemănarea dintre Petropolis şi Sinaia nu va mai fi la fel de frapantă sau va fi deve