Din cauza excesului de umiditate şi a creşterii nivelului Dunării în zona Brăilei, Băltăreţul a prins din nou suflet. De câteva zile, brăilenii se confruntă cu un fenomen care nu s-a mai manifestat din anul 1968, de când a fost secată Balta Brăilei.
În fiecare după-amiază, o ploaie puternică udă oraşul şi arii întinse din judeţ. Acest lucru aminteşte de vremurile când Insula Mare a Brăilei forma o imensă deltă interioară a fluviului.
„Acum 40 de ani, se ştia că la ora 5.00 - 6.00 după - amiaza trebuia să dea o ploaie, era adusă de vântul care bătea pe atunci, sezonier, Băltăreţul", ne-a declarat Constantin Dimtriu, de 84 de ani, din Brăila, fost profesor.
În monografia „Brăila 600", editată la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a Brăilei, la capitolul poziţie geografică, este menţionat acest vânt.
„Băltăreţul este un vânt sezonier care se formează în după - amiezile foarte călduroase, vara. Este un vânt care aduce mari cantităţi de apă preluate din evaporarea permanentă din perimetrul Bălţii Brăilei. Este un vânt benefic pentru agricultură, fiind fenomenul meteorologic care reface umiditatea solului în Bărăgan şi Câmpul Brăilei în perioada de secetă", se arată în lucrarea menţionată.
Ploaia, favorizantă
„După ce Insula Mare a Brăilei a fost îndiguită, nemaifiind luciul de apă extins care să întreţină circuitul apei în natură, vântul a dispărut, astfel că din cele trei vânturi de care se scria în manualele de geografie, au rămas doar Austrul şi Crivăţul" ne-a declarat profesorul de geografie Adrian Georgescu.
Creşterea fără precedent a nivelului fluviului a dus la inundarea unor vaste zone care de zeci de ani nu au mai fost sub ape, inclusiv cele 25.000 de ha ale Rezervaţiei Naturale Balta Mică a Brăilei.
„Este posibil ca acest fenomen să fi declanşat o posibilă revenire a vântului şi a p
