Dobrogea nu înseamnă numai mare şi deltă. Provincia multiculturală a adunat de-a lungul secolelor vestigii, istorie şi monumente de la mai toate etniile care s-au perindat la un moment dat pe ţărmurile Mării Negre, fie că este vorba de grecii şi romanii din antichitate sau de turcii otomani din evul mediu. Sursa: taţiunii Biologice Marine Prof. dr. Ioan Borcea / Universitatea Al.I.Cuza din Iasi

Iar în spatele culturii se află un cadru natural în care se îmbină stepa, dunele marine, peşterile răcoroase, pădurile de stejari, lacurile şi broaştele ţestoase.

Din păcate, multe dintre aceste destinaţii ori nu sunt foarte cunoscute, ori drumurile până la ele sunt atât de proaste încât descurajează orice turist venit pe litoral. Există însă şi tendinţa turiştilor români de a merge la mare doar pentru a face plajă, fără a mai vizita împrejurimile.

Activităţile desfăşurate în afara plajei şi a barurilor se rezumă astfel la plimbări pe înserat prin staţiune. Pe de altă parte, excursiile de o zi pentru turiştii veniţi la mare, după model grecesc, sunt în continuare aproape o necunoscută pe litoralul românesc. Totuşi, locuri de vizitat sunt destule.

Rezervaţia de plante de dune marine de la Agigea este unica rezervaţie de acest gen din Europa. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord şi adăpostesc plante foarte rare precum ciucuşoara de nisip, cârcelul sau volbura de nisip. În rezervaţie trăiesc şi 28 de broaşte ţestoase. Înfiinţată în 1928 de biologul Ion Borcea, rezervaţia a ajuns în paragină în perioada comunistă: gardul care o împrejmuia s-a stricat, iar oile au pătruns înăuntru şi au transformat aria protejată în păşune. Unele plante au dispărut atunci, precum volbura, însă după ’89 ea a fost replantată din Delta Dunării.

Sursa: Staţiunea Biologică Marină Prof. dr. Ioan Borce