Revizuirea pedepselor date condamnaţilor din lotul fostului lider comunist Lucreţiu Pătrăşcanu este solicitată instanţei supreme. Miza este istorică, dar şi financiară. Cererea de rejudecare a cauzei a fost făcută de urmaşii inginerului Emil Calmanovici, unul dintre cei mai bogaţi români din perioada interbelică.
„Solicităm revizuirea hotărârii întrucât ulterior condamnării s-a descoperit faptul că în mod abuziv conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a dispus înscenarea procesului condamnaţilor din lotul „Lucreţiu Pătrăşcanu" pentru a cuceri puterea", se arată în cererea depusă la instanţa supremă.
Citiţi şi:
Nicolae şi Elena Ceauşescu: „Împreună am luptat, să murim împreună!“
„Ceauşescu“, la liber doar în scop istoric
Solicitanţii sunt moştenitorii lui Gad Calmanovici (decedat), fiul lui Emil Calmanovici, soţia sa Aurelia Georgeta Calmanovici şi fiicele Ina Maria Calmanovici şi Liana Emilia Barnard (fostă Calmanovici). Cele trei moştenitoare sunt stabilite în prezent în Suedia.
Prin sentinţa penală nr. 49 pronunţată de Tribunalul Suprem- Colegiul Militar la 6 aprilie 1954, completul de judecată condus de colonelul-magistrat Ilie Moisescu i-a condamnat la pedepse grele pe foştii comunişti din preajma lui Pătrăşcanu. Cei care au scăpat de pedeapsa la moarte au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă pentru o aşa-zisă trădare a patriei după 1944. Liderii comunişti Lucreţiu Pătrăşcanu şi Remus Kofler au fost condamnaţi la moarte şi au fost executaţi după doar zece zile de la pronunţarea cumplitei sentinţe, în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954.
Inginerul Emil Calmanovici, activistul Herbert (Bellu) Zilber, industriaşul Alexandru Ştefănescu au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar fostul consul la Paris, Herant Torosian, şi fostul mareşal al Palatului Regal, Ion Mocsony-Stârcea au primit pedepse de câte 15 ani de
