Niciodată guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, nu a fost atât de virulent la adresa unei politici publice cum este acum faţă de sistemul actual de pensii.

Pensiile sunt prea mari în raport cu ceea ce produc acum economia şi firmele, cu cât încasează statul la buget prin impozite şi taxe, iar fără o ajustare a lor prin tăiere directă, prin impozitare sau prin inflaţie, nu se poate vorbi de relansare economică.

Din păcate, poziţia guvernatorului vine mult, mult prea târziu faţă de unde s-a ajuns. Când guvernul Tăriceanu a majorat pensiile sau când prin legi se dădeau, se stabileau pensii, nu în raport cu cât ai contribuit, ci cu ultimul salariu (ca în sistemul judecătoresc), poziţia sau critica BNR atât de dură ca acum a lipsit cu desăvârşire. Vorba recentă a guvernatorului: "Ce sunt eu, critic literar, să critic Guvernul?".

Când cei aflaţi la putere în ultimii ani, PNL, PDL, UDMR, PSD, aruncau cu bani în dreapta şi stânga, ei făceau gaură în finanţele viitoare ale statului. În 2007-2008, vorba fostului ministru de finanţe, Varujan Vosganian, guvernul avea bani şi îi împărţea (ca o paranteză îmi povestea cineva că în ultimele trei luni ale PNL-ului la guvernare, un primar liberal de prin nordul Moldovei primise câteva sute de mii de lei să ilumineze cimitirul satului fără să-l întrebe nimeni nimic, asta ca un exemplu pe ce s-au dus banii). Banii erau sparţi de politicieni în pomeni, iar BNR nu era prezentă în discursul public deloc. Economia mergea de la sine. Doar analiştii străini aveau ceva cu noi şi noi nu înţelegeam de ce.

Probabil că guvernatorul are dreptate. La situaţia economică grea de acum, când România are numai 4 milioane de salariaţi, din care 1,4 milioane sunt bugetari, pensiile celor 5,7 milioane de pensionari apasă greu pe buget. Nu mai rămân bani pentru investiţii, pentru relansare economică, pentru susţinerea m