Ministrul Justiţiei explică pentru prima dată de ce nu i-a plăcut în 2008 de şeful DNA, Daniel Morar, cum s-a reconciliat ulterior cu el şi argumentează de ce ar fi utilă pentru justiţie şi pentru România o alianţă largă de dreapta. Cu câteva zile înaintea publicării Raportului Comisiei Europene asupra Justiţiei, Cătălin Predoiu ne-a spus că „epopeea ANI" a fost un „semnal dezastruos" pentru România.

Retrimiterea legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) la Curtea Constituţională de către Traian Băsescu ar putea salva într-o oarecare măsură imaginea României aşa cum va apărea în Raportul Comisiei Europene?

C.P. Această lege a fost un măr al discordiei între miniştrii justiţiei şi o parte dintre politicieni. Eram pe un tren ascendent în rapoartele Comisiei din ultimii doi ani şi cuplat cu adoptarea Codurilor, ar fi dus în opinia mea la un important pas înainte. Raportul ar fi fost bun. Din păcare scoaterea din funcţie a ANI şi legea adoptată în formă vor fi consemnate negativ în Raport, dar sper să se ţină totuşi cont atât de promptitudinea guvernului, cât şi de faptul că noul cadru legislative poate deveni un nou punct de plecare. Ar fi firesc ca Raportul să fie totuşi echilibrat.

De ce sunteţi nemulţumit de Legea ANI aşa cum a fost adoptată de Senat?

C.P. Din cauza semnalului politic. Forma înaintată de guvern a încercat să asigure trei obiective: compatibilitatea cu decizia Comisiei Europene, respectarea prescripţiilor Curţii Constituţionale şi sustenabilitatea în parlament. Proiectul care a plecat de la minister a fost usor modificat după ce a trecut prin coaliţie si guvern.

Legea trimisă de dvs. în parlament îi proteja pe demnitari, faţă de vechea lege?

C.P. Proiectul trimis de guvern în Parlament a fost echilibrat. Camera a scos o formă bună, cu susţinerea Guvernului. Senatul, în care Guvernul are majoritate fragilă, est