Multe colegii din ţară au în spate sute de ani de experienţă, profesori emeriţi şi zeci de mii de absolvenţi valoroşi. Liceele înfiinţate în secolul XIX şi-au creat o reputaţie în timp, iar acum sunt printre cele mai râvnite din ţară.

Tinerii au intrat cu medii mari la liceele cu tradiţie, iar specializarea matematică-informatică a dominat, ca în 2009, preferinţele lor. Cei care au avut medii mai mari de 9,50 au ştiut, cu siguranţă, că locul lor este într-unul din liceele care fac performanţă an de an.

Consecinţa firească a fost ca, în top 10 al primelor specializări pe ţară, să se găsească numai elevi care au obţinut cel puţin media 9,70 la admitere. Majoritatea sunt olimpici, participă la concursuri şcolare din clasa a IV-a şi şi-au ales liceul în funcţie de concurenţă, profesori şi reputaţie. Liceele cu tradiţie sunt rampa de lansare către alte ţări, spun tinerii. Ei ştiu că un colegiu bun îi poate trimite cu bursă în afară şi le deschide uşa către o pregătire intensivă pentru cariera dorită.

Aşa profesori, aşa elevi

Absolvenţii liceelor de tradiţie au ajuns istorici, scriitori, medici sau politicieni de prestigiu şi, nu în ultimul rând, profesori. Unii dintre ei s-au întors chiar să predea acolo unde au studiat. Spiritul tradiţiei s-a transmis din generaţie în generaţie, astfel încât ştacheta a devenit tot mai ridicată la colegiile seculare.

În acest an, nu mai puţin de 45 de absolvenţi de gimnaziu au avut 10 pe linie, atât la tezele naţionale şi la evaluare, cât şi media generală de terminare a claselor V-VIII. Ei au intrat cu brio la cele mai bune licee din oraşele lor. Un adevărat record s-a înregistrat şi la Bacalaureat, atât cu privire la cei mai mulţi elevi nepromovaţi într-un deceniu, cât şi cele mai multe note de 10: 131. ; Au colaborat Georgiana Voineagu, Iulian Bunilă, Laura Pumnea, Olivia Tulbure @N_P