Consilierii generali au aprobat ieri o suplimentare de fonduri de încă 63 de milioane de euro, după ce în anul 2007, valoarea lucrării ajunsese la 225 de milioane de euro. Când a fost pusă piatra de temelie a pasajului Basarab, în 2006, acesta urma să fie finalizat în trei ani şi să coste 74 de milioane de euro.
După ce au comentat cu privire la noile fonduri de care are nevoie “cea mai spectaculoasă lucrare urbană din ţară”, aşa cum a numit primarul Sorin Oprescu Pasajul Basarab, consilierii au votat totuşi cheltuirea a încă 63 de milioane de euro din bugetul municipalităţii pentru finalizarea ei. „Cred că ar trebui trasă la răspundere firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru că nu au ştiut să ne spună de la început care este valoarea totală a lucrării”, a declarat indignat, consilierul Victor Stan.
Primarul a explicat însă că proiectul a suferit mai multe modificări şi că banii sunt necesari şi pentru realizarea unui „trotuar rulant” care va plimba bucureştenii de la staţia de tramvai de pe pasaj până pe peronul gării. „Trebuie lărgite străzile Griviţei şi Banu Manta pentru a putea fi preluat traficul, iar parcările de pe Titulescu vor trebui desfiinţate pentru că sunt exact în calea pasajului, urmînd să facem altele în spatele blocurilor”, a declarat primarul Sorin Oprescu.
De asemenea, Mădălin Dumitru, directorul Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei a explicat că diferenţa de costuri se datorează cumpărării de beton mai bun pentru că lucrarea trebuie să aibp un grad crescut de ridicare la seism iar procesul lung al finalizării exproprierilor a determinat execuţia de lucrări provizorii de deviere ale reţelelor de utilităţi publice.
Gata după nouă ani
Cea mai mare lucrare din Capitală de după Revoluţie este şi una dintre cele mai scumpe investiţii ale municipalităţii. Proiectat în 20
