Care ar fi avantajele şi dezavantajele impozitării progresive a veniturilor mari ale persoanelor fizice şi care sunt limitele impozitului forfetar comparativ cu cota unică, pentru persoanele juridice - acestea sunt temele care preocupă firmele private şi pe angajaţii lor. GdS, împreună cu specialiştii în fiscalitate, a realizat o analiză a impozitării prezente şi viitoare. În orice situaţie, statul câştigă, iar firmele pierd.

Discuţiile legate de posibile schimbări ale sistemului de impozitare, care au „transpirat“ în mass-media în ultima săptămână, sunt principala preocupare a mediului de afaceri. „Oare ce se mai schimbă din punct de vedere fiscal?“, par să se întrebe afaceriştii, după ce s-au trezit că, în trei zile, taxa pe valoarea adăugată (TVA) a urcat de la 19% la 24% şi le-a creat probleme în fluxurile comerciale. Guvernanţii discută fie de eliminarea cotei unice de impozitare de 16%, fie să introducă impozitul forfetar şi să scoată impozitul minim actual, fie într-un domeniu de activitate să fie un sistem de impozitare, iar în alte domenii, alt sistem, încât firmele private nu mai ştiu la ce să se aştepte. GdS şi-a propus să vadă asemănările şi deosebirile dintre sistemele de impozitare.

Cel mai... „forfetar“

Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a vorbit recent despre posibilitatea introducerii impozitului forfetar, în special în domeniul serviciilor, adică un impozit pe cote. La nivel local, finanţiştii spun diferenţele între impozitul minim şi cel forfetar. La ora actuală, firmele plătesc fie impozitul minim, fie cota de 16%, în funcţie de care este mai mare. În plus, sunt obligate să achite un impozit minim (2.200 de lei anual) inclusiv firmele care sunt pe pierdere sau au activitate „zero“ şi nu şi-au suspendat legal activitatea la Registrul Comerţului. „Impozitul forfetar ar urma să fie în sectorul serviciilor