Primul ministru francez François Fillon a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Japonia, urmată de o deplasare în Noua Caledonie. Despre Noua Caledonia o să vorbim pe larg pentru că relaţiile dintre Franţa şi această fostă colonie sunt complicate. Acest arhipelag este situat în Oceanul Pacific, la 20 de mii de kilometri de Paris, nu departe însă de Australia şi de Noua Zeelandă.
Primul ministru francez François Fillon a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită în Japonia, urmată de o deplasare în Noua Caledonie. Despre Noua Caledonia o să vorbim pe larg pentru că relaţiile dintre Franţa şi această fostă colonie sunt complicate.
Acest arhipelag este situat în Oceanul Pacific, la 20 de mii de kilometri de Paris, nu departe însă de Australia şi de Noua Zeelandă. În 1853 acest arhipelag a devenit colonie franceză, statut modificat în 1946 când a devenit teritoriu francez de peste mări. Există însă o importantă mobilizare în acest arhipelag în favoarea independenţei, aşa că statutul său este acum provizoriu iar în 2014 şi 2018 sunt prevăzute două referendumuri pe tema autodeterminării.
Noua Caledonie numără în jur de 250 000 de locuitori, autohtonii, sau populaţia de origine kanakă, şi cei veniţi din Europa. În 1980 au izbucnit în acest arhipelag dispute violente, soldate cu morţi şi cu atentate, între cei care vor şi cei care nu vor independenţa. Parisul a încercat deci o politică de pacificare şi de calmare a spiritelor, şi în această logică se înscrie şi vizita premierului francez la Nuoméa, capitala arhipelagului.
Dezbaterea rămâne însă dechisă şi rămâne de văzut dacă majoritatea populaţiei va opta pentru o independenţă totală sau pentru un statut special care să menţină legături strânse cu Franţa. În materie de simboluri, Franţa a acceptat cam tot ce se putea, de exemplu oficializarea a două drapele: pe lângă cel franc