Lumea aceea e la un click distanţă. Nu trebuie să ajungă în locuri dubioase, întunecate şi ascunse. Internetul oferă orice. Statisticile arată că peste 70% dintre copiii din România folosesc internetul, iar părinţii abia dacă monitorizează, din când în când, site-urile pe care intră cei mici. Poate tocmai de aceea ne aflăm în topul ţărilor la capitolul pornografie infantilă pe internet.
Nu au timp şi nici nu ştiu. Acestea par să fie motivele principale pentru care părinţii scapă din mână un anumit segment din educaţie. O analiză realizată cu circa trei ani în urmă arăta că unii copii încep navigarea pe site-uri de la opt-zece ani. La acea vreme, tendinţa era ca vârsta când este descoperit calculatorul să scadă la patru-cinci ani. Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet preciza că mai mult de 85% dintre copii sunt angajaţi în conversaţii on line cu străini şi că abia 30% dintre părinţi stabilesc restricţii în accesarea internetului. De aici la pornografia infantilă, pasul este mic. Conform Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, articolul 18 prevede că fapta de a expune, a vinde sau a răspândi, a închiria, a distribui, a confecţiona ori de a deţine în vederea răspândirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă poziţii ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18 ani, sau importarea ori predarea de astfel de obiecte unui agent de transport sau de distribuire în vederea comercializării ori distribuirii lor constituie infracţiunea de pornografie infantilă şi se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani.
Date personale, la îndemâna oricui
Cum cei mai mulţi copii, respectiv nouă din zece după un Eurobarometru al Comisiei Europene, accesează internetul de acasă, sarcina de a-i suprave
