Daniel Solomon mai vede doar cu un ochi, foarte puţin. Are probleme grave cu dinţii. Locuieşte în chirie într-un spaţiu al Bisericii Evanghelice. După ce i-au tăiat autorităţile din pensie, a ajuns să câştige 400 de lei pe lună. N-a avut de ales şi a ieşit cu muzicuţa pe Bulevardul Bălcescu.
CITEŞTE ŞI:
Mircea Vladu, colonelul cu o viaţă de poveste (PORTRET)
Mircea Cârţişorean- „Ca să ai success trebuie să fi sincer şi corect cu tine însuţi“(PORTRET)
Alina Ştefan: „Mi-aş dori să fac PR pentru preşedintele Rusiei“
Născut: 23 ianuarie 1959, la Sibiu
Studii:Liceul Industrial Sibiu
Daniel Solomon a lucrat 25 de ani la societatea sibiană Retezat. Astăzi numele ei nu mai înseamnă nimic dar pe vremea lui Ceauşescu era una dintre cele mai mari. Se ocupa de utilaje forestiere, gatere, drujbe şi multe altele. Aici, vreme de 25 de ani a lucat Daniel. Zi de zi, cu carte de muncă, cu vechime, cu salariul din România acelor vremuri. A fost bine, aşa cum a fost, cu bune şi rele. După 25 de ani pe Daniel l-a lăsat vederea. Este de ajuns să te uiţi în ochii lui să vezi că ceva este în neregulă cu privirea lui. Este de ajuns să vorbeşti cu el câteva minute să observi că se uită puţin într-o parte la tine, aşa te vede el, greu, cu singurul ochi cu care mai distinge ceva. Nu trebuie să fii mare specialist să vezi că Daniel Solomon nu vede.
A ajutat un naist. Acum i-a luat locul
Pe la începutul verii, pe Bulevardul Băcescu s-a aciuat un naist amator, cântăreţ venit de pe meleguri olteneşti, să câştige un ban cinstit cântând turiştilor pe străzile Sibiului. Nu avea unde locui, din banii câştigaţi abia se descurca cu mâncarea. I-a fost greu. De la geamul locuinţei lui, Daniel l-a văzut. “Uite, de aici de sus l-am văzut cum cânta peste drum. Mi-a părut rău de el, am vrut să-l ajut cum pot. L-am luat la am