”Nici îmbrăcată, nici dezbrăcată. Nici călare, nici pe jos. Nici pe drum, nici pe lângă drum”. Astfel trebuia să ajungă fata cea deșteaptă a țăranului sărac la curtea boierului. E un fragment dintr-un basm popular cules de Petre Ispirescu, pe care l-am mai invocat recent, în alt context.

Dar care se potivește foarte bine și curții pe care o face în ultimele zile PDL liberalilor pentru a-i convinge să li se alăture la guvernare. Emil Boc și Videanu nu exclud această variantă. Cristian Predoiu (e drept, liberal suspendat, dar membru în Guvernul Boc) și-o dorește, iar Cristian Preda o consideră o ”măsură coerentă”.

Doar că situația e puțin mai complicată decât în basm. Săracă e atât zestrea PDL, cât și cea a PNL. PDL se bazează pe avansul fragil pe care i l-au oferit ultimele elgeri parlamentare, dar popularitatea actuală i-a scăzut la mai puțin de jumătate. PNL nu are prea multe de pus pe masă la momentul actual, dar se bazează pe creșterea teoretică de opțiuni din ultimele luni.

Sărăcia ambelor partide nu e singurul inconvenient. Pentru că, cel puțin până acum, nici liberalii și nici democrat-liberalii nu fac dovadă de deșteptăciune și nu sunt în stare să dezlege problema boierului. Ce garanții le pot oferi cei din PDL liberalilor pentru a-i face să uite că, nu cu foarte mult timp în urmă, au fost pe punctul de a fi dizolvați de Băsescu? Ce lideri ar fi dispuți să-și sacrifice ambele partide pentru a face o astfel de coaliție (de guvernare în acest moment, nu electorală) să devină funcțională? Vor accepta democrat-liberalii să-l ignore pe Băsescu, care a declarat recent (în cadrul unui interviu la TVR 1, că ar fi preferabilă varianta unui Guvern minoritar, decât să cedeze presiunilor UDMR ori ”obrăzniciilor” liderilor PSD și PNL)? Sunt dispuși liberalii să-și asume antipatia generată de intarea la guvernare într-o asemenea perioadă? Iar lista pro