Ungaria a rămas fără banii de la FMI şi de la Uniunea Europeană pentru că autorităţile au preferat să impună o taxă suplimentară băncilor şi să nu ia măsuri de austeritate nepopulare în aşteptarea alegerilor locale din octombrie.

Delegaţia FMI la Budapesta a decis să îşi facă bagajele şi să ia avionul spre Washington. Temporar cel puţin, relaţia între statul situat la vest de România şi creditorul internaţional s-a rupt.

"Principalele cauze ale rupturii dintre Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şj guvern sunt suprataxarea băncilor şi intenţia autorităţilor de a reduce salariul guvernatorului băncii naţionale. În privinţa taxei speciale impusă băncilor, guvernul doreşte să aştepte până în octombrie, când au loc alegerile locale, pentru a lua o decizie şi pentru a stabili detaliile acestei măsuri. FMI şi CE au refuzat propunerea autorităţilor. O a doua problemă ar fi dorinţa guvernului de a limita salariul guvernatorului băncii naţionale la 2 mil. forinţi (7.000 euro), faţă de 28.000 de euro cât are în prezent. FMI a anunţat ca o asemenea decizie ar fi periculoasă pentru independenţa băncii", a declarat pentru ZF Karoli Csabai, jurnalist pentru săptămânalul economic şi politic Heti Világgazdaság (HVG).

FMI ar fi preferat o reţetă de austeritate asemănătoare celei din România, afirmă ministrul economiei de la Budapesta, Gyorgy Matolcsy.

"Am auzit de această afirmaţie, însă nu pot oferi detalii despre măsurile pe care Ungaria ar trebui să le adopte, pentru că la Budapesta guvernul este opac. Noi jurnaliştii nu ştim niciodată ce fac sau ce vor să facă autorităţile", a completat Csabai.

România, un model pentru maghiari

"Atât situaţia din Ungaria, cât şi decizia Moody's de a retrograda ratingul Irlandei vor avea impact în regiune. În cazul României însă, după impactul pe termen scurt - bazat exclusiv pe sentiment - ţar