Băncile străine, mamele filialelor de la noi, vor să trimită o parte din bani acasă. Motivaţia este că au prea multă lichiditate în euro pe care nu au unde să o plaseze în economia românească. Nici clienţii persoane fizice nu mai sunt interesaţi de credite, ca urmare a crizei financiare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că reducerea expunerii nu este ceva negativ şi că nu au de ce să apară discuţii că "pleacă băncile cu banii".

Problema este că s-au împuţinat clienţii eligibili, iar firmele care vin să se împrumute vor de fapt să-şi acopere pierderile, spun surse din sistemul bancar. Singura cerere vine din partea statului, care se împrumută de şase-şapte ori pe lună, însă bancherii stau şi se gândesc de două-trei ori până să acorde finanţarea. În plus, au condiţii privind expunerea pe un anunit titlu de stat.

Ieri, Ministerul Finanţelor Publice a reuşit să vândă certificate de Trezorerie cu scadenţa la un an de 157,25 milioane de lei, reprezentând doar 21% din valoarea programată, de 750 milioane de lei, la un randament mediu de 6,99% pe an. Nici la licitaţia anterioară, din 12 iulie, MFP nu a reuşit să vândă titluri decât de 88,91 milioane de lei, mult sub valoarea programată, de 750 milioane de lei, la un randament mediu tot de 6,99% pe an. Conform calendarului, Trezoreria ar fi urmat să împrumute în iulie 4,65 miliarde de lei, peste un miliard de euro, prin şapte emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă. Următoarea operaţiune este programată pentru joi şi vizează vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani de 400 de milioane de lei.

Chiar şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că acordul de la Viena, încheiat anul trecut în luna martie între grupurile-mamă ale principalelor nouă banci cu capital străin, ar putea fi uşor revizuit. Prin acest acord, băncile se angajau să menţină nivelul expunerii pe p