Deşi a intrat în vigoare de patru zile, legea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe nu poate fi pusă aplicată. În şase luni toate locuinţele trebuie asigurate, însă cele 13 firme agreate nu au primit încă normele de aplicare a legii.

Obligatorie, dar imposibilă. Asta se poate spune despre noua asigurare a locuinţei împotriva calaminăţilor naturale. Cu toate că legea a intrat în vigoare de patru zile, cele 13 firme de asigurări care au dreptul să încheie un astfel de contract nu au primit metodologia de aplicare a legii. Fără aceasta firmele sunt în imposibilitatea de a încheia vreun contract de asigurare obligatorie pentru locuinţe.

Doar calamităţi naturale

Asigurarea obligatorie impusă celor 8,3 milioane de proprietari ai ţării acoperă doar riscurile de inundații, cutremur și alunecări de teren. Fiecare proprietar de locuinţă, indiferent de tipul ei, trebuie să plătească o primă de 10 sau 20 de euro pe an. Cei care vor suferi de pe urma uneia dintre cele trei calamităţi naturale vor fi despăgubiţi cu 10.000, respectiv 20.000 de euro.

Cei care nu îşi vor încheia aceste asigurări în termen de şase luni riscă o amendă de până la 500 de lei.

Asigurarea obligatorie are o componentă de protecţie socială. Astfel, în cazul unui dezastru, ea va acoperi cheltuielile pentru reparaţii, nicidecum cele de cumpărare sau construire a unei alte locuinţe. Se consideră că cei care plătesc poliţa, deşi locuiesc în zone unde riscurile sunt minime, contribuie social pentru cei care au case de paiantă şi sunt poziţionaţi în calea apelor.

35% dintre proprietarii de locuinţe din România, au case de tip B, adică locuinţe din paiantă. Aceştia vor plăti câte 10 euro pe an. 65% dintre proprietari au locuinţe de tip A, adică apartamente sau case din BCA şi cărămidă. Aceştia vor plăti o poliţă de 20 de euro pe an.

Asistaţii social, scutiţi de asigurare