Vestea s-a confirmat zilele trecute şi l-a copleşit atât pe tânărul de 30 de ani, aflat într-un centru de asistenţă socială din Oradea, cât şi pe mama lui. "Băiatul încearcă să se obişnuiască cu gândul că are o mamă", a explicat BIHOREANULUI Ştefan Goţia, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor.

Fiu al Constanţei şi al lui Gheorghe, băiatul, care se numeşte Dan Dumitru Enache, a dispărut de-acasă din Bucureşti în anul 1988. Pe 7 februarie, mama sa a plecat ca de obicei la serviciu, şi a lăsat copilul de 7 ani şi jumătate în grija unei mătuşi, în Drumul Taberei. Băiatul mergea dimineaţa la grădiniţa ajutătoare din cartier şi, la întoarcere, mătuşa l-a lăsat să se joace cu nişte copii. Aşa a dispărut. "El vorbea mai greu, spunea câteva cuvinte "mama", "ninge", "plouă", dar nu putea să lege conversaţii. S-a dus cu ei până la colţul blocului şi nu s-a mai întors. Mătuşa stătea lângă o staţie de autobuz. Cred că o fi luat o maşină şi s-a dus până la gară", a povestit femeia presei centrale.

Deşi avea serioase deficienţe de vorbire, copilul pe atunci în vârstă de 8 ani ştia să spună că-l cheamă Dan. El a fost găsit câteva luni mai târziu, la Oradea, şi dus la Poliţie, spunând doar că-l cheamă Dan. Şi Dan Dan i-a rămas numele. "Nu îşi mai aminteşte cum a ajuns aici", explică Ştefan Goţia, purtătorul de cuvânt al DGASPC.

Internat la Cighid

Din septembrie 88, Dan a fost internat în căminul-spital Cighid pentru că avea "defect sever irecuperabil". "Are amnezie retrogradă privind identitatea şi viaţa anterioară. Uşoară instabilitate psiho-motorie şi afectiv-emoţională. Oligofrenie gradul II", e precizat în fişa de internare. Abia în 1994 băiatului i s-au făcut acte de identitate pe numele Dan Dan. Ajuns între timp la un centru de asistenţă socială pentru adulţi din Oradea, din 2008 dosarul dispărutului Dan Dum