În anii 2000, era una dintre figurile cele mai cunoscute din presa culturală, unul dintre puţinii jurnalişti care scriau cu profesionalism despre peisajul muzical. Loredana a emigrat în Australia, unde a început să scrie şi cărţi pentru copii.

Patrioată nevoie mare, mândră de jumătatea de olteancă din ea, ca şi de jumătatea de moldoveancă. Loredana este unul dintre catalizatorii comunităţii româneşti de la Sydney. A înţeles repede că pentru a aduna românii laolaltă nu sunt de ajuns doar sarmalele făcute de Paşti, de Crăciun şi de Ziua Naţională, aşa că a iniţiat o serie de proiecte menite să ridice self-esteem-ul comunităţii româneşti din ţara cangurilor. A făcut, de pildă, o serie de interviuri cu personalităţi ale culturii române care şi-au găsit o a doua patrie în Australia. Printre aceştia se numără regizorul Iosif Demian şi actriţa-păpuşar Maddy Slabacu. A organizat festivalul Primăvara Poeţilor la

Sydney, cu poeţi români, australieni, germani, francezi, sud-africani şi are în plan să (re)lanseze câte o carte românească pe lună la Sydney. Printre primii autori care şi-au dat acceptul a fost prozatorul Dan Lungu, un alt demn urmaş al lui Creangă. Un lucru pe care îl învaţă repede orice emigrant este acela că ajungi să trăieşti cumva rupt între două culturi, între două limbi şi că, de cele mai multe ori, copiii sunt mult mai receptivi la noul mediu decât adulţii.

„Cărţile au apărut din nevoia de a-mi învăţa copilul româneşte"

Văzând că propriul ei fiu, Tudor, e pe cale să adopte mai degrabă engleza ca prima limbă de exprimare, Loredana s-a decis să rescrie unele dintre cele mai frumoase poveşti ale copilăriei, cele ale lui Ion Creangă, mai pe înţelesul copiilor români din Australia. Astfel, a transcris în versuri „Ursul păcălit de vulpe" pentru copiii mai mici şi „Harap Alb", rescrisă în 208 strofe pe tiparul „Călin, file de poveste", pent