Expoziţia „Dracula – voievod şi vampir“, de la Muzeul Naţional de Artă al României, oferă posibilitatea unui inedit voiaj, atât în perioade neguroase ale istoriei, cât şi în zona întunecată, dar fascinantă, a psihicului uman. Voievodul valah şi mitul vampirismului sunt puse, pentru prima dată, într-un context istoric şi documentar realist.

Expoziţia deschisă până în octombrie la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) ar putea modifica percepţia obişnuită şi anihila stereotipurile şi locurile comune despre unul dintre cele mai puternice mituri ale contemporaneităţii, cel al lui Dracula. Ţinta principală sunt nu atât vizitatorii români, care au mai învăţat câte ceva la şcoală despre figura istorică a principelui Vlad Ţepeş, cât turiştii veniţi din străinătate, de care abundă sălile muzeului în aceste luni de vacanţă.

O variantă mai restrânsă a expoziţiei a mai fost organizată de Muzeul de Istorie a Artei din Viena în anul 2008, la Castelul Ambras din Innsbruck, cu ocazia împlinirii a 111 ani de la publicarea romanului lui Bram Stoker, „Dracula", dar de data aceasta avem de-a face cu o variantă mult îmbogăţită şi structurată diferit. Pe lângă obiectele împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania şi Slovenia, expoziţia de la Bucureşti include şi piese din patrimoniul naţional, provenite de la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor

Motivul prezentării expoziţiei, în 2008, la Schloss Ambras a fost că acest castel adăposteşte, de peste 400 de ani, cel mai cunoscut portret al voievodului Vlad Ţepeş, operă a unui anonim german de secol XVI. Deşi pentru noi, românii, portretul este unul heraldic, fiind vorba de o imagine hiper-iconică, puţini ştiu că tabloul nu se află în ţară, ci la acest castel din Innsbruck. Lucrarea este