În raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, România este criticată pentru anihilarea competenţelor ANI de a identifica averile ilicite, incompatibilităţile şi conflictele de interese, ceea ce „reprezintă un important pas înapoi" în lupta împotriva corupţiei.
Prin modificările legii ANI, care secretizează averile demnitarilor şi interzice agenţiei să le controleze, România şi-a încălcat angajamentele de aderare la UE, spune raportul. Deocamdată, CE nu a cerut suspendarea unor fonduri europene, dar a recomandat ţării noastre să corecteze Legea ANI. Vinovaţii pentru mutilarea Legii ANI sunt Curtea Constituţională şi parlamentarii, care au susţinut secretizarea averilor pe motiv că li se încalcă dreptul la viaţă privată. Pedelistul Radu Berceanu a fost unul dintre primii susţinători ai hotărârii Curţii Constituţionale. Însă, militantul în favoarea mutilării competenţelor ANI este senatorul UDMR G. Frunda. Guvernul Boc a folosit, la rândul său, noţiunea de confidenţialitate a declaraţiilor complete de avere (publicul le poate accesa dar fără adrese şi numele băncilor unde au depus banii, fără suprafaţa imobilelor deţinute, secretizarea firmelor unde sunt acţionari etc.) în proiectul guvernamental de modificare a Legii ANI.
Interesele financiare ale politicienilor, greu de depistat
Anihilarea ANI, coroborată cu legislaţia actuală a achiziţiilor publice, permite proliferarea corupţiei, adaugă experţii europeni. Vor fi mult mai greu de depistat cazurile de conflicte de interese care au legătură cu interesele de afaceri ale politicienilor locali şi ale familiilor acestora. În privinţa achiziţiilor publice, raportul reproşează lipsa transparenţei totale, situaţie ce permite ca demnitarii sau înalţii funcţionari publici să poată beneficia direct sau indirect de contracte comerciale cu instituţiile pe care le conduc. Drept exemplu de
