Ţările nordice ar putea insista, după raportul CE de marţi, că justiţia ineficientă şi corupţia din rândul poliţiei şi grănicerilor români şi bulgari reprezintă un motiv de neîncredere în capacitatea Bucureştiului şi Sofiei de a administra graniţele şi de a emite vize, în vederea aderării la Schengen.

Această idee a fost vehiculată deja anul trecut, dar a fost scoasă în ultimul moment din versiunea finală a raportului Comisiei Europene, legarea aderării la spaţiul Schengen şi la Zona euro de luptă împotriva corupţiei şi crimei organizate fiind considerată prea mult.

Noul raport al CE, dat publicităţii marţi, nu menţionează sistemul Schengen. "Va depinde de Consiliu (Consiliul de miniştri, care reprezintă statele membre - n.r.) să tragă concluziile. Pot, dacă vor, dar va fi o decizie politică", a declarat un oficial UE pentru EUobserver, monitorizat de NewsIn.

Din punctul de vedere al europarlamentarului german de dreapta Ingeborg Grassle, aceasta ar fi concluzia logică, în special în condiiţile în care îngheţarea fondurilor UE nu mai reprezintă o metodă eficientă, potrivit ei.

"Cele două ţări au deja o rată foarte scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Nu le ajutăm îngheţând bani. Dar sper că Consiliul va citi acest raport şi îl va lua în considerare în ceea ce priveşte Schengen", a explicat ea.

Comisia Europeană a criticat din nou România şi Bulgaria pentru corupţia persistentă, fraudele vizând fondurile publice, sistemul judiciar şi poliţia ineficiente. Cele mai noi state membre UE nu dispun de instrumentele adecvate pentru "a se asigura că fondurile publice sunt apărate împotriva conflictelor de interese, fraudelor şi corupţiei", potrivit rapoartelor.

De asemenea, achiziţiile publice din cele două ţări sunt dominate de "favoritism politic", regulile în permanentă schimbare permit corupţia, iar conflictele de interese sunt r