Miercuri s-au împlinit 18 ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 de încetare a focului la Nistru. Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, susţine că, prin semnarea acestui document, Federaţia Rusă şi-a recunoscut calitatea de stat agresor. Totuşi, prin îngheţarea acestui conflict, Rusia a reuşit să împiedice până acum orice avânt euroatlantic al Republicii Moldova. Acordul semnat de preşedinţii Boris Elţin şi Mircea Snegur la 21 iulie 1992 a fost precedat de reluarea, după o pauză ratată de negocieri, a unor lupte sângeroase în războiul care începuse la 2 martie 1992. În volumul 2 de memorii, intitulat "Labirintul destinului", Mircea Snegur prezintă documente care dovedesc înarmarea forţelor separatiste de către Armata a 14-a a Rusiei staţionată pe teritoriul Republicii Moldova.
Documentul de încetare a focului, denumit oficial "Convenţia cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova" a fost semnat la Moscova în prezenţa liderilor transnistreni - toţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Acordul prevedea încetarea imediată a focului, crearea unei "zone de securitate", constituirea unor forţe de menţinere a păcii din militari ai Rusiei, ai Republicii Moldova şi ai regiunii separatiste. A început să funcţioneze o Comisie unificată de control, tripartită, care monitorizează realizarea acordului. După semnarea acordului, de facto, 12% din teritoriul Republicii Moldova a rămas sub controlul autorităţilor ilegale de la Tiraspol, inclusiv oraşul Tighina, pe malul de vest al Nistrului.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu, consideră că Acordul moldo-rus de încetare a focului din 1992 este învechit şi trebuie înlocuit cu un document care ar stinge definitiv conflictul transnistrean: "Foarte multe prevederi ale acestui Acord nu au fost respecta
