Lucrează în horticultură de 20 de ani şi este unul din puţinii specialişti din Galaţi care şi-au susţinut doctoratul într-un domeniu atât de complex.

Citiţi şi:

PORTRET/Epigramista care a îngrijit 60.000 de copii

Valentin Huciu a devenit horticultor pentru că s-a născut în horticultură, cum îi place să spună. A fost numit şef de fermă la Fârţăneşti în 1985 şi inginer-şef la CAP Chiraftei în 1987.

Din 1990 a ocupat postul de inspector de carantină la Unitatea Fitosanitară din Galaţi, pentru ca din 1998 să fie numit director al instituţiei, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Durează 300 de ani să ştii tot

„Învăţ de 20 de ani, sunt de tot atâta timp în sistemul fitosanitar, şi pot spune că am învăţat doar 28% din ce înseamnă acest domeniu. În următorii 200 de ani ajung la 79% şi am ambiţia să învăţ. Sistemul fitosanitar este limba chineză a agriculturii", ne spune jumătate serios, jumătate amuzat Valentin.

Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie pasiunea cu care Valentin Huciu vorbeşte despre bolile şi dăunătorii care afectează culturile.

„Îşi măresc rezistenţa, presiunea de infecţie, arealul de răspândire, frecvenţa şi gradul de atac, cu implicaţii deosebite asupra calităţii şi cantităţii producţiei", ne explică specialistul într-o singură frază cu ce se confruntă zi de zi.

Susţinerea tezei de doctorat în domeniul protecţiei plantelor şi carantină a fost o provocare pentru directorul Unităţii Fitosanitare din Galaţi, dar a meritat pe deplin efortul.

Ceea ce majoritatea văd ca o activitate cât se poate de plicticoasă, este, de fapt, una din activităţile de bază din agricultură, fără de care am ajunge să importăm toate produsele de bază.

"Schimbările climatice extreme îşi pot pun amprenta şi pot prefigura starea de sănătate a agriculturii prin provocarea şi amplificarea bioinvaziilor",