Decizia FMI şi UE de a suspenda acordul de finanţare cu Ungaria este un semnal că o criză a datoriilor nu se stinge doar pocnind din degete. Analiştii consideră că ceea ce se întâmplă la Budapesta este doar avanpremiera a ceea ce s-ar putea petrece în toată Europa.
Măsurile de austeritate pe care ţările ce se îndatorează de la instituţiile internaţionale trebuie să le implementeze ajung, invariabil, să nemulţumească populaţia şi să producă adevărate "schisme" la nivel politic.
Ungaria a adoptat reţeta austerităţii încă din 2006, iar patru ani mai târziu a reuşit să-şi reducă la jumătate gaura bugetară. Chiar şi aşa, FMI nu este mulţumit şi vrea mai multă austeritate. Ce se va întâmpla şi în cazul celorlalte state care au încheiate acorduri de finanţare cu creditori internaţionali, dar care nu vor putea să-şi respecte angajamentele asumate odată cu contractarea acestor împrumuturi?
Cele mai recente evenimente din Ungaria reprezintă un avertisment privind ceea ce s-ar putea întâmpla chiar anul acesta în statele baltice şi ulterior în Grecia şi în zona periferică a uniunii monetare din Europa, unde ţările au fost nevoite să ia măsuri dure de austeritate, este de părere Lars Christensen, analistul-şef al băncii daneze Danske Bank, scrie The Telegraph.
Patru ani de austeritate
"Este incredibil de cât timp se străduieşte Ungaria să depăşească dezechilibrele ce au afectat-o. A început cu măsuri de austeritate încă din 2006, iar patru ani mai târziu încă nu a ieşit din criză, iar nemulţumirile (cu privire la economia ungară - n.r.) sunt masive. Comparativ, problema elenă este cu mult mai mare, indiferent că ne uităm la deficitul bugetar, contul curent sau la datoria publică", spune Christensen. Măsurile de austeritate sunt extrem de greu de explicat şi de impus maselor electorale, astfel că există riscul ca toate problemele de ordin macro
