ORAŞUL DE VIS. Treci printr-un gang, faci câţiva paşi pe o străduţă laterală, te strecori pe sub o boltă din frunze şi scapi de zarva oraşului. "Oaza de verde" este ferită de blocurile înalte care străjuiesc strada principală şi păzită de câţiva bătrâni, care aşteaptă trecerea lină a timpului. Sursa: Gabriel Miron

Sectorul 4 se poate lăuda cu străzi aglomerate, multe spaţii verzi, locuri de joacă şi de parcare, dar şi şiruri de case care au scăpat de buldozerele comuniste. Acolo, nu se aud nici claxoane, nici uruitul roţilor de tramvai.

Acolo, străzile încă poartă nume care amintesc de meserii îngropate de vreme. Una dintre aceste străzi este Drumul Găzarului, care şerpuieşte între Soseaua Giurgiului şi Bulevardul Constantin Brâncoveanu. "Când eram copil, mama cumpăra gaz de la găzar şi aprindea lampa. Acum, avem lumină şi nu mai facem fum în casă. Avem şi gaze, dar vin pe ţeavă", glumeşte nenea Costică, care îşi socoteşte vârsta în sferturi de veac, că aşa e mai simplu şi i se pare că parcă nu e la fel de bătrân.

FOTO evz.ro

Sectorul 4

Copil fiind, se juca printre case, se căţăra prin copaci după cireşe şi dude. Acum, şi casele rămase sunt umbrite de blocurile cu multe etaje şi vilele "prea mari, de neam prost. La ce-ţi trebuie atâta casă?", se întreabă bătrânul.

Pe vremea lui, tinerii nu şedeau la crâşmă toată ziua, ca acum, iar fetele erau mai cuviincioase. Tot atunci, lumea mergea la cimitirul Bellu, nu la Şerban Vodă, iar "măscăricii" din faţa cimitirului nu erau. Au apărut de curând în piaţa Eroii Revoluţiei, iar părerile sunt împărţite.

"Sunt frumoase, mai ales seara, aşa, cu lumină în ele. Le place la copii să se uite, dar trec maşinile şi nu putem ajunge la ele", zice o bunică, de pe o bancă aşezată vis-a-vis de statui, pe lângă zidurile care împrejmuiesc cimitirul evreiesc. Lângă ea, Pavel Sandu