Orbecăiala prin meandrele concrete ale tranziţiei a fost însoţită, ca un cîine de zgarda lui, de obsesia salvatoarei luminiţe de la capătul tunelului. Cum se instala un nou guvern, cum se grăbea cineva să ne anunţe vestea cea bună. După care, se lua cu una, cu alta, şi uita de şantier! Cine ne băgase în tunel?, Cine trebuia să sape, cine să determine direcţia, cine să facă graficul lucrărilor şi cînd se va da în funcţiune tronsonul?, au rămas tot atîtea mistere ale perioadei şi aşa vor rămîne pînă la sfîrşitul veacurilor. În jurul formulei s-a născut, însă, un repertoriu. Actuala guvernare excelează, spre exemplu, în replica: "taci şi sapă, pînă ai să dai de apă". Tehnologic vorbind, am schimbat doar planul de înaintare, cu 90 de grade: în loc de orizontală, ne-am mutat pe verticală şi în loc de înainte, săpăm în jos! Cum să nu crezi în vocaţia profetică a poeţilor, fie ei şi proletcultişti: "mîndră corabia, meşter cîrmaciul!".

După eşecul tranziţiei, toată lumea se pregătea pentru apocalipsa crizei. Spre mulţumirea celor care aşteaptă, însetaţi, veştile bune de la noi, cei ce ostenim întru descrierea peisajului social, nu de la ei, guvernanţii care se ocupă cu amenajarea locului (sic !!!), vreau să vă anunţ public şi cît se poate de personal că...se vede! De unde ştiu? Chiar de la cei mai bine plasaţi să ne dea asemenea veşti. De la oamenii politici ai ţării. Nu vă luaţi după declaraţiile în doi peri şi după îngrijorările de convenienţă în care se exersează, cu toţii! Uitaţi-vă la ceea ce fac, la direcţia în care bat preocupările lor practice.

S-o luăm de sus în jos, c-aşa se cade! Ce făcu Vlădica mai deunăzi? S-a dus la Guvern să-l treacă strada, că ăsta micu n-avea curaj să roage pe altcineva să-l ajute. A spus ceva Preşedintele despre politicile dezas-truoase din domeniul industrial, agricol, fiscal, social, urbanistic, medical, cultural etc., pe ca